Sapun natural

In acest tutorial va voi arata cat de usor se poate prepara acasa, (prin metoda la rece) sapunul natural care se regaseste sub diverse denumiri cum ar fi: sapun de casa, sapun natural, sapun organic, sapun homemade, sapun handmade. Dar inainte de asta vreau sa va familiarizati cu procesul chimic care are loc atunci cand preparati sapunul de casa natural.

PUTINA CHIMIE

Procesul de saponificare are la baza reactia chimica dintre un acid gras (ulei vegetal sau grasime animala) si o baza, cazul nostru o solutie de hidroxid de sodiu NaOH (soda caustica). Sub actiunea caldurii degajate de reactia chimica, acizii si baza se combina formand sapunul si glicerina. Mai jos voi detalia aceasta reactie si voi explica mai pe larg procesul chimic. Ca o curiozitate, sapunul din comert nu contine aproape deloc glicerina deoarece producatorii de sapun extrag acest produs si il folosesc separat in industria cosmetica.

AVANTAJELE SAPUNULUI NATURAL (METODA LA RECE)

Ø Toata glicerina rezultata la saponificare este conservata; ea produce un efect hidratant incomparabil pentru piele.

Ø Absenta incalzirii permite utilizarea de materii grase si de uleiuri esentiale fara a le altera proprietatile.

Ø Costul de preparare este redus; procedeul la rece necesita o investitie materiala mica si materiile prime sunt destul de accesibile.

Ø Procesul este accesibil oricui, va trebuie doar putina imaginatie si creativitate.

USTENSILE NECESARE

- Mixer vertical;

- Vas pentru incalzire compozitie grasimi (bain marie);

- Vas adanc sticla termorezistenta sau inox cu cioc, pentru mixare (solutie soda + grasimi);

- Recipient sticla termorezistenta sau inox, pentru prepararea solutiei de soda;

- Recipient rezistent la coroziune pentru cantarirea sodei (inox, sticla, sau ceramica);

- Lingura si spatula din inox;

- Soda caustica (foarte important puritate peste 98%);

- Otet pentru neutralizarea sodei (util in caz de accidente si pentru spalarea ustensilelor)

- Uleiuri vegetale sau grasimi animale;

- Uleiuri esentiale (pentru parfum);

- Apa distilata sau demineralizata (voi revenii deoarece exista o controversa intre cele doua lichide)

- Cantar bucatarie de inalta precizie (trebuie sa cantareasca la gram);

- Termometru pentru lichide pentru masurarea temperaturii (de laborator sau cu infrarosu);

- Forme silicon sau lemn pentru turnarea compozitiei finale sau orice care poate fi folosit ca si forma;

- Hartie de copt pentru tapetarea formele rigide din lemn sau alte materiale;

- Folie alimentara (pentru acoperirea compozitiei din forme timp de 24-48h);

- Tester pentru masurarea PH-ului;

- Patura veche (pentru invelirea formelor 24-48h);

- Echipamente de protectie pentru lucrul cu soda caustica (masusi, masca de vapori, ochelari, halat);

OBSERVATIE: Evitati aluminiul deoarece reactioneaza cu soda caustica.

SODA CAUSTICA NaOH (hidroxidul de sodiu)

Acest produs necesita putina atentie deoarece este necesar in prepararea tuturor sapunurilor solide. Hidroxidul de sodiu (soda caustica sau HaOH in formula chimica) se produce prin electroliza clorurii de sodiu si este un produs foarte coroziv necesitand o atentie deosebita la manipulare. Reactioneaza cu apa si cu vapori din atmosfera, din aceasta cauza trebuie pastrat in recipiente inchise ermetic si in locuri fara prea multa umezeala. La prepararea solutiei pentru sapun (apa distilata + soda caustica) se toarna soda in apa si NU invers deoarece poate provoca o mica explozie. Reactia chimica dintre cele doua substante se produce cu degajare de caldura, din aceasta cauza trebuie combinate doar in recipienti din inox sau sticla termorezistenta. Noi utilizam sada caustica pentru declansarea reactiei chimice de saponificare, dar ea nu se mai regaseste in produsul finit daca n-ati comis erori pe timpul procesului de fabricare a sapunului. Soda caustica utilizata trebuie sa fie de puritate mare cel putin 98% in caz contrar reactia chimica nu va declansa procesul de saponificare si compozitia va fi compromisa.

APA DISTILATA SAU DEMINERALIZATA?

O alta controversa legata de producerea sapunului natural o reprezinta apa folosita. Apa trebuie sa fie cat mai pura pentru a nu influenta calitatea sapunului. Cele doua produse se obtin prin procedee diferite, apa distilata se obtine cu ajutorul unui aparat de distilare in care apa se transforma in vapori prin fierbere, iar vaporii rezultati se condenseaza prin racire in timp ce apa demineralizata se obtine cu ajutorul rasinilor selective schimbatoare de ioni. Strict dupa metoda de producere, apa distilata, pare mai aproape de conceptul “natural” deoarece pentru obtinerea ei se foloseste un procedeu simplu si natural (un fel de apa de ploaie de laborator) in timp ce apa demineralizata se obtine printr-un procedeu chimic in contradictie cu comceptul de “natural”. Strict dupa puritate insa, apa demineralizata pare sa castige la acest capitol. Puritatea unei ape este masurata de conductivitatea ei care arata concentratia de saruri dizolvate iar in acest caz apa demineralizata sta mult mai bine conform tabelului de mai jos:

Calitatea apei	UM	Apa demineralizata	Apa distilata	Apa minerala	Apa plata	Apa fantana	Apa ploaie
Conductivitate	µS/cm	0,055-0,1	0,596-3,28	2450-2666	267-280	1950-1967	1,79-13,12

Aceste valori arata clar care apa este mai pura. In concluzie fiecare alege acum in cunostinta de cauza.

Adăugaţi o legendă

PREPARAREA SAPUNULUI NATURAL

Mai intai de toate se pregateste suprafata de lucru, se pregatesc formele si se aduc la indemana toate ustensilele. Se cantaresc ingredintele (atentie insa, ca metoda de masurare folositi greutatea si nu volumul adica gramul nu mililitrul) dupa care se lasa in asteptare pentru moment. Apoi se trece la prepararea solutiei de soda dar nu inainte de a ne proteja cu masusi, masca si ochelari. Dupa ce s-au masurat cantitatile necesare de apa (30-38% din cantitatea grasimilor folosite) si soda (dupa indicele IS si discountul de SuperFat vezi aici), se trece la prepararea solutiei de soda prin turnarea acesteia usor in apa (nu invers) in timp ce se amesteca pentru o dizolvare completa. ATENTIE aceasta reactie genereaza vapori periculosi (e cel mai toxic moment de pe tot parcursul procesului de preparare al sapunului la rece). In acest moment temperatura solutiei poate ajunge undeva intre 70-90 grade C in functie de temperatura mediului si de “viteza” cu care se toarna soda in apa. Dupa dizolvarea completa, solutia se lasa la racit (trebuie sa ajunga undeva in intervalul de 38-48 de grade). In acest rastimp ocupativa de uleiurile si grasimile pe care le-ati cantarit mai devreme, deoarece si ele trebuie aduse in intervalul de 38-48 de grade, in cazul in care aveti unturi sau grasimi solide trebuie puse la topit intr-un vas pe aburi. Scopul urmarit este ca cele doua lichide, solutia de soda + solutia de grasimi sa se amestece in momentul in care ajung la aceeasi temperatura 43 de grade sa zicem (media intervalului 38-48 grade). In momentul in care acest lucru se intampla, se toarna solutia de soda peste solutia de grasimi in timp ce se amesteca usor pentru omogenizarea compozitiei. Pentru accelerarea reactiei chimice de saponificare se va folosii mixer-ul vertical din dotare in reprize scurte (pentru a nu supra incalzi aparatul). Durata mixarii depinde de foarte multi factori: tipul de grasimi folosite, temperatura ambientala etc. cu timpul va veti obisnui si veti aprecia de la inceput timpul necesar mixari. Se urmareste ajungerea amestecului la o consistenta numita "TRACE" mai exact in momentul in care se ridica mixer-ul din compozitie, urma lasata trebuie sa persiste cateva secunde la suprafata compozitiei. Acesta este momentul “magic” asteptat in care se pot adauga diverse “fineturi” cum ar fi: uleiuri esentiale pentru parfum, pulberi pentru textura si culoare etc. Toate acestea trebuie integrate in compozitie in general la TRACE dupa care compozitia omogenizata se toarna in forme tapetate sau nu cu hartie sau unse cu ulei pentru a facilita scoaterea sapunului dupa care se acopera cu folie alimentara si se inveleste cu o patura veche. Dupa ce compozitia este suficient de tare (24-48 ore depinde de consistenta la turnare) se scoate, se taie daca este cazul si se pune la uscat pentru un interval de cel putin 30 de zile. Dupa acest rastimp (30 de zile) mai aveti un singur lucru important de facut inainte de a folosi sapunul si anume verificarea PH-ului. Cu ajutorul unui tester din comert se verifica valoare PH-ului. Valorile considerate sigure pentru piele sunt cuprinse in intervalul 7-12 dar un PH ideal este cuprins intre 8-10. Rezultatul testului va atesta faptul ca nu ati comis erori in procesul de preparare si ca puteti folosi sapunul in conditii de siguranta. In mare acesta este procedeul de baza de producerea acasa a sapunului natural, organic. Dupa familiarizarea cu acest proces de baza se poate trece la nivelul urmator unde se pot adauga culori si texturi din ingrediente naturale dar acest nivel va avea un articol separat.

NOTA:

Fac o mica paranteza pentru a lamurii unele aspecte legate de masurare si cantarire; am intalnit pe diverse blog-uri si site-uri retete si tutoriale care din ignoranta sau prostie amestecau unitatile de masura respectiv grame si mililitri. Aceste doua unitati de masura sunt total diferite una masoara volumul (mililitrul) iar cealalta masoara masa, greutatea (gramul) Nu poti amesteca cai si boi respectiv grame si mililitri. Daca nu stiati un litru de apa (1000 ml) este egal cu un Kg (1000 de grame) dar un litru de ulei de masline (1000 ml) este egal cu 0.92 Kg (920 grame). In concluzie acelasi volum de 1000 mililitri poate avea greutati diferite. Din acest motiv va recomand sa lucrati doar cu GRAME in calculele pe care le faceti si verificati retetele pe care le aveti ianinte de ale folosi.

INDICE DE SAPONIFICARE (IS sau SAP)

Indicele de saponificare este o informatie de baza pentru toti producatorii de sapun natural. El reprezinta valorile de saponificare pentru cele mai cunoscute grasimi si uleiuri vegetale sau animale. Mai pe intelesul tuturor, valoarea de saponificare a unui corp gras reprezinta cantitatea de soda necesara saponificarii unui gram din grasimea respectiva. Cele mai sigure valori se gasesc pe internet in calculatoarele pentru retete de sapun natural. Cel mai sigur si cunoscut calculator de acest gen este SoapCalc. Un tutorial video in limba romana pentru SoapCalc gasiti aici.

TABEL INDICI DE SAPONIFICARE

*oil or fat (acid)*	*SAP*	*Hard/Soft*	*cleansing*	*fluffy lather*	*stable lather*	*skin care*
avocado oil	133.7	soft	fair	yes	no	amazing!
coconut oil	191.1	hard	great	yes	no	fair
castor oil	128.6	soft	fair	yes	yes	great
olive oil	135.3	soft	good	no	no	great
palm oil	142	hard	great	no	yes	fair
peanut oil	137	soft	fair	no	yes	great
soybean oil	135.9	soft	good	no	yes	fair
sweet almond oil	137.3	soft	good	no	yes	amazing!
jojoba oil	69.5	soft	fair	no	yes	great
kukui nut oil	135.5	soft	good	no	yes	great
lard	138.7	hard	good	no	yes	fair
tallow	140.5	hard	good	no	yes	fair