Ce folosim Hidroxid de Sodiu NaOH sau KOH Hidroxidul de Potasiuîn in Prepararea Săpunului Natural? 

Prepararea săpunului natural este o artă veche care se bazează pe cunoștințe chimice și procese delicate. Unul dintre cei mai importanți agenți în această transformare este soda caușită, cunoscută sub denumirile de hidroxid de sodiu (NaOH) și hidroxid de potasiu (KOH). Aceste două substanțe joacă roluri esențiale în formularea săpunului natural și conferă produselor finale caracteristicile lor unice. În acest articol, vom explora diferențele cheie între NaOH și KOH în contextul preparării săpunului natural.

NaOH în Săpunul Natural:

Hidroxidul de sodiu (NaOH) este utilizat în producția de săpun solid, cunoscut sub numele de săpun dur. Acesta se obține prin procesul de saponificare, în care uleiurile sau grăsimile se combină cu NaOH sub acțiunea căldurii. Această reacție produce săpun și glicerină, un ingredient emolient natural. Săpunul obținut cu NaOH este ferm, oferind o spumă densă și curăță eficient.

KOH în Săpunul Lichid și Moale:

Hidroxidul de potasiu (KOH) este preferat în producția de săpunuri lichide și moi, datorită alcalinității sale mai blânde în comparație cu NaOH. Procesul de saponificare cu KOH produce săpun lichid sau moale, caracterizat prin textura sa fluidă și capacitatea de a pătrunde mai ușor în poriile pielii. Această variantă de săpun este adesea preferată în produsele cosmetice datorită proprietăților sale de hidratare.

Diferențe în Concentrație și Alcalinitate: 

NaOH este utilizat în concentrații mai mari și are o alcalinitate puternică, făcându-l potrivit pentru producția de săpunuri solide. Pe de altă parte, KOH este utilizat în concentrații mai scăzute și are o alcalinitate mai blândă, ceea ce îl face ideal pentru producția de săpunuri lichide și moi.

Selecția Uleiurilor în Funcție de Tipul de Soda Caustică:

Alegerea între NaOH și KOH influențează și selecția uleiurilor utilizate în rețeta de săpun. Uleiurile solide precum uleiul de cocos sau uleiul de palmier sunt preferate în preparatele cu NaOH, în timp ce uleiurile lichide precum uleiul de măsline sau uleiul de avocado sunt mai potrivite pentru saponificarea cu KOH.

Atât NaOH cât și KOH sunt ingrediente esențiale în prepararea săpunului natural, însă fiecare dintre ele oferă rezultate diferite în funcție de tipul de săpun dorit. Selectarea adecvată a sodei depinde de textura, proprietățile și utilizările finale ale săpunului. Fiecare variantă aduce contribuții unice în industria săpunurilor naturale și oferă o gamă variată de opțiuni pentru a satisface preferințele consumatorilor.

 De ce sa alegi sapunul natural?

Pielea noastră este un tesut sensibil și delicat, care merită să fie tratat cu cele mai bune ingrediente. Când vine vorba de igiena personală, una dintre cele mai importante decizii pe care le luăm este alegerea tipului de săpun pe care îl folosim. În acest articol, vom explora diferențele dintre săpunul natural și cel comercial, pentru a te ajuta să iei o decizie informată pentru sănătatea și frumusețea pielii tale.

Săpunul Natural: O Alegere Înțeleaptă Pentru Pielea Ta

Ingrediente de Calitate Superioară:                                                           Săpunurile naturale sunt create folosind ingrediente de înaltă calitate, cum ar fi uleiurile esențiale, unturile naturale, extractele de plante și alte componente care își păstrează beneficiile naturale. Aceste ingrediente hrănesc și hidratează pielea în mod natural, fără a provoca iritații sau alergii.

Lipsa Substanțelor Chimice Agresive:                                                                                                  Unul dintre avantajele majore ale săpunului natural este absența substanțelor chimice agresive precum parabeni, sulfati și conservanți artificiali. Aceste substanțe pot fi dăunătoare pielii pe termen lung și pot cauza iritații sau alte probleme dermatologice.

Respect pentru Mediu:                                                                                                                  Săpunurile naturale sunt adesea produse cu un minim impact asupra mediului înconjurător. Ambalajele lor pot fi reciclabile sau biodegradabile, iar procesele de fabricație pot fi mai prietenoase cu mediul.

Concluzie:

Alegerea dintre săpunul natural și cel comercial depinde de preferințele personale, nevoile pielii și considerentele financiare. În timp ce săpunul comercial oferă o gamă variată și prețuri accesibile, săpunul natural se remarcă prin ingrediente de calitate superioară și beneficii pentru sănătatea pielii pe termen lung.

O abordare echilibrată ar putea implica folosirea săpunului natural pentru îngrijirea zilnică a pielii și păstrarea unui săpun comercial pentru utilizare sporadică sau în situații de călătorie. Cu toate acestea, oricare ar fi alegerea ta, asigură-te că acorzi atenție ingredientelor și efectelor pe care le au asupra pielii tale, pentru a te bucura de o piele sănătoasă și strălucitoare pe termen lung.

Super Fat-ul si importanta lui in sapunul natural

Termenul de Super Fat sau SF se refera la excesul de grasime calculat intr-o reteta de sapun natural. Acest exces reprezinta cantitatea de grasime vegetala sau animala, nesaponificata dintr-un sapun natural. Scopul acestui exces de grasime este in primul rand de a ne asigura ca la finalul procesului de saponificare nu mai exista soda caustica in produsul final deoarece soda va fi "consumata" de grasimea din reteta, iar surplusul de grasime vegetala sau animala va ramane in produsul final in stare nesaponificata. In al doilea rand excesul de grasime are rol de hidratare si catifelare a pieli. Modul de calcul al Super Fat-ului este relativ simplu. Fiecare ulei sau grasime are un indice de saponificare denumit SAP sau IS o lista completa gasiti AICI. Acest indice reprezinta cantitatea de soda caustica NaOH necesara pentru saponificare unui gram din uleiul sau grasimea respectiva. Spre exemplu uleiul de masline are un indice de saponificare de 0.135 asta inseamna ca pentru saponificarea unui gram de ulei de masline ne sunt necesare 0.135 grame de soda caustica NaOH. Daca dorim sa saponificam 350 de grame de ulei de masline calculul nostru va arata astfel: 350 g (ulei de masline)  x 0.135 (indice de saponificare)  = 47.25 g (soda caustica NaOH puritate 99%). In concluzie, pentru a saponifica 350 de grame de ulei de masline ne sunt necesare 47.25 grame de soda caustica NaOH puritate 99%. Dar pentru ca noi nu dorim saponificarea intregii cantitati de ulei de masline si ne dorim ca o parte din ulei sa ramana nesaponificat atunci vom calcula Super Fat-ul sau discount-ul de soda caustica. Din cauza faptului ca Super Fat-ul trebuie sa fie de minim 5% vom calcula o valoare cuprinsa intre 5-15%. Sa presupunem ca ne dorim o valoare a Super Fat-ului de 8% atunci calculul nostru va arata asa:

350 x 0.135 - 8% = 43.47

Se observa astfel ca pentru a saponifica 350 de grame de ulei de masline cu un Super Fat de 8% ne sunt necesare 43.47 grame de soda caustica. Am exemplificat acest calcul pentru a intelege modul in care se obtine cantitatea de soda necesara unei retete desi acest lucru nu va este neaparat necesar deoarece exista calculatoare online car fac acest lucru in locul dumneavoastra, unul dintre acestea se gaseste AICI iar un tutorial in limba romana despre modul de folosire al acestuia gasiti AICI. Mai trebuie mentionat faptul ca intotdeauna cantitatea de soda necesara se rotunjeste in minus. Astfel pentru exemplul nostru vom avea 43 de grame de soda in loc de 43.47 acest lucru se face pentru a evita pe cat posibil erorile de cantarire generate de marja de eroare a cantarelor electronice precum si pentru a acoperii eventualele pierderi de grasime care pot ajunge si pana la cateva grame per reteta datorita faptului ca grasimile adera pe peretii vaselor folosite la cantarirea sau la incalzirea lor si astfel cantitatea de grasime ajunsa in vasul de mixare (grasime + lesie) este de cele mai multe ori mai mica cu cateva grame decat cantitatea din reteta. Daca aveti un Super Fat mare aceste erori si pierderi vor fi acoperite fara probleme dar daca aveti un Super Fat mic riscati sa ajungeti cu el la 0 sau chiar la minus lucru care nu este de dorit. Pentru a avea o imagine cat mai clara va voi arata in imaginea de mai jos cat de mica poate fi diferenta intre un sapun reusit si unul ratat.

Se observa in imaginea de mai sus ca pentru un SF de 5% sunt necesare 45.04 grame de soda iar pentru un SF de 0% sunt necesare 47.41 grame de soda. Asadar diferenta intre un SF sigur de 5% si unul periculos de 0% este de doar 2.37 grame de soda. Acesta este motivul pentru care trebuie acordata o mare atentie gramelor in plus de soda si gramelor in minus de grasime. Pentru a nu avea niciodata probleme de acest gen rotunjiti intotdeauna cantitatea de soda caustica in minus si adaugati cateva grame de grasime in plus fata de cantitatea din reteta. Daca aveti intrebari sau nelamuriri nu ezitati sa lasati un comentariu cu siguranta veti primii raspuns.

Succes!

ULEIURILE ESENTIALE SI SAPUNUL NATURAL

"Lichid hidrofob concentrat care contine compusi aromatici extrasi din plante". Aceasta ar fi definitia generala pentru uleiurile esentiale sau uleiurile volatile asa cum mai sunt ele denumite. Uleiurile esentiale sunt in general obtinute prin distilarea anumitor parti ale plantelor (flori, frunze sau chiar fructe) dar si prin extractie cu ajutorul solventilor chimici care pot avea proprietati medicinale si aromatice. Aceste uleiuri reprezinta o alternativa, naturala, la parfumurile sintetice care se folosesc pe scara larga in industria cosmetica. In cazul nostru reprezinta o buna modalitate de parfumare a sapunului natural cu conditia sa cunoastem cateva reguli de baza pentru combinarea lor astfel incat sa obtinem arome placute si durabile. Uleiurile esentiale au grade de volatilitate diferite si acest lucru reprezinta un aspect foarte important in alegerea combinatiilor cu rezultate deosebite.

Dupa gradul de volatilitate, uleiurile esentiale se impart in trei mari categorii:

• nota de varf (sau cap) se evapora rapid si este prima aroma perceputa dintr-un amestec
• nota de mijloc (sau inima) se evapora mai greu, e considerat ca si corp al parfumului
• nota de baza (sau fond) se raspandeste incet si se resimte mai multe zile 

Asocierea si ponderea uleiurilor esentiale intr-un parfum se face tinand cont de gradul de volatilitate descris mai sus. Spre exemplu intr-o combinatie de uleiuri esentiale ponderea unui ulei esential de varf (foarte volatil) trebuie sa fie cea mai mare urmata de nota de mijloc cu pondere moderata si nota de baza cu ponderea cea mai mica. Altfel spus un parfum echilibrat se obtine din: trei parti nota de varf, doua parti nota de mijloc si o parte nota de baza. In functie de rezultatul dorit aceste proportii se pot modifica dupa gustul si imaginatia fiecaruia.

Uleiuri esentiale cu nota de varf sau cap cu volatilitate crescuta

• Busuioc - Ocimum basilicum  (parfum dulce, proaspat usor camforat)
• Bergamote - Citrus bergamia (parfum de fructe, antistres se potriveste cu lavanda, ylang-ylang)
• Eucalipt - Eucalyptus globulus (parfum proaspat, lemnos, medicinal se potriveste cu rozmarin, menta, lavanda, cedru)
• Grepfruit - Citrus paradisi (parfum amar, acidulat se potriveste cu bergamote, rozmarin, lavanda)
• Lamaie - Citrus limonum (parfum citrice foarte volatil se potriveste cu lavanda, eucalipt, ylang-ylang)
• Menta - Mentha piperita (parfum mentolat, erbaceu, proaspat se potriveste cu eucalipt, rozmarin, lavanda)

Uleiuri esentiale cu nota de mijloc sau inima cu volatilitate moderata

• Cardamom - Elettaria cardamonum (parfum lemnos, dulceag se potriveste cu cedru, scortisoara, paciuli, ylang-ylang)
• Cuisoare - Eugenia caryophillata (parfum piperat, lemnos, cald se potriveste cu bergamote, lavanda, mandarine, ylang-ylang)
• Chiparos - Cupressus semper virens (parfum prospat, balsamic, rasinos se potriveste cu lavanda, pin, cimbrisor)
• Pin - Pinus sylvestris (parfum camforat, masculin se potriveste cu lavanda eucalipt, cedru)
• Portocale - Citrus sineusio (parfum citric se potriveste cu cedru, citrice, lavanda)
• Rozmarin - Rosmarinus officinalis (parfum camforat, proaspat, mentol se potriveste cu lavanda si menta)

Uleiuri esentiale cu nota de baza sau fond cu volatilitate scazuta

• Camfor - Cinnamomum camphora (parfum lemnos se potriveste cu citrice, busuioc, lavanda, rozmarin)
• Cedru - Cedrus atlantica (parfum lemnos dulceag se potriveste cu portocale, bergamote, paciuli)
• Paciuli - Rogestemon cablin (parfum lemnos, de pamant se potriveste cu bergamote, cedru, lavanda)
• Vetiver - Vetiveria zinadaides (parfum lemnos, de pamant foarte masculin se potriveste cu paciuli, citron, portocale)
• Ylang-ylang - Cananga adorata (parfum dulceag, floral, de jasmine se potriveste cu bergamote, portocale, vetiver)

Cantitatea recomandata de "parfum" in sapunul natural este de  2 - 5 % din greutatea totala a uleiurilor folosite in reteta. Pentru rezultate deosebite trebuie folosite uleiuri esentiale care respecta normele de calitate, feriti-va de uleiurile esentiale contrafacute care sa recunoastem sunt foarte greu de depistat. Cu putina imaginatie si curaj puteti obtine arome fascinante pentru sapunurile voastre.

Va invit sa impartasiti experientele voastre in testarea uleiurilor esentiale de la anumiti producatori pentru ca numai asa putem depista falsurile si putem boicota site-urile care vand asa ceva.

APA DISTILATA SAU APA DEMINERALIZATA?

O alta controversa legata de producerea sapunului natural o reprezinta apa folosita. Apa trebuie sa fie cat mai pura pentru a nu influenta calitatea sapunului. Cele doua produse se obtin prin procedee diferite, apa distilata se obtine cu ajutorul unui aparat de distilare in care apa se transforma in vapori prin fierbere, iar vaporii rezultati se condenseaza prin racire in timp ce apa demineralizata se obtine cu ajutorul rasinilor selective schimbatoare de ioni. Strict dupa metoda de producere, apa distilata, pare mai aproape de conceptul “natural” deoarece pentru obtinerea ei se foloseste un procedeu simplu si natural (un fel de apa de ploaie de laborator) in timp ce apa demineralizata se obtine printr-un procedeu chimic in contradictie cu comceptul de “natural”. Strict dupa puritate insa, apa demineralizata pare sa castige la acest capitol. Puritatea unei ape este masurata de conductivitatea ei care arata concentratia de saruri dizolvate iar in acest caz apa demineralizata sta mult mai bine conform tabelului de mai jos:

Calitatea apei	UM	Apa demineralizata	Apa distilata	Apa minerala	Apa plata	Apa fantana	Apa ploaie
Conductivitate	µS/cm	0,055-0,1	0,596-3,28	2450-2666	267-280	1950-1967	1,79-13,12

Aceste valori arata clar care apa este mai pura. In concluzie fiecare alege acum in cunostinta de cauza.

RETETA SAPUN NATURAL PENTRU INCEPATORI

Cea mai simpla reteta pentru sapun de casa, contine trei uleiuri vegetale si asigura toate calitatile de care are nevoie un sapun de calitate. Dupa uscare are tarie, curata bine, face clabuc si lasa pielea fina, catifelata si hidratata. Se prepara usor chiar si de catre incepatori cu conditia sa se respecte procedurile vezi aici.

Cantitate uleiuri vegetale 1000 g / procent apa 36% / Super Fat 6%

Palm oil - Ulei de palmier (nehidrogenat) 30% = 300g

Coconut oil 76 deg. - Ulei de cocos bio (nehidrogenat) 22% = 220g

Olive oil - Ulei de masline virgin 48% = 480g

Apa distilata 36% = 360g
Soda caustica (puritate 99%) 139g
Arome (optional) 3% = 30g

CU CE SA NU COLORAM SAPUNUL NATURAL

Exista in natura o multime de plante care ofera culori tentante dar din pacate, nu toate pot fi folosite la colorarea sapunului natural dintr-un motiv foarte simplu, sunt influentate de PH-ul mediului. Acest lucru inseamna ca nu vei putea niciodata "controla" culoarea finala. PH-ul initial al compozitiei de sapun natural va arde pigmentii naturali ai anumitor plante in special a celor bogate in flavonoide si antocieni. In aceasta categorie se incadreaza sucul de sfecla rosie, de varza rosie, de ceapa rosie, de mure, de soc sau de petale de trandafiri. Totusi exista o cale prin care se poate folosi culoarea acestor plante in sapunul natural si anume in sapunul retopit deoarece PH-ul acestuia este mai mic si este stabil cu recomandarea de a folosi pudra obtinuta prin macinarea fructelor sau a florilor uscate in defavoarea sucului care ar subtia prea mult pasta de sapun.

Mai exista o categorie de coloranti naturali si anume colorantii care isi schimba culoarea in functie de PH-ul mediului. Un exemplu graitor este cel al curcumei (sofran indian). Pigmentul sau, curcumina, este un indicator natural al PH-ului. Astfel daca PH-ul este mai mic de 9 sapunul se coloreaza in galben in jur de 10 sapunul se coloreaza in portocaliu iar daca este mai mare de 10 se coloreaza in bordo inchis.